Mediul fizic și biodiversitatea

Vegetație și faună

Vegetaţie

În  SCI  Dealurile Agighiolului, vegetația de stepă ocupă suprafețe însemnate. Speciile ierboase reprezentative sunt: Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichanthium ischaemum, Poa angustifolia, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Stipa ucranica, Koeleria lobata, Thymus zygioides, Agropyron brandzae, Agropyron ponticum, Kochia prostrata, Teucrium polium ssp. capitatum, Crambe tataria, Taraxacum serotinum, Festuca callieri, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Satureja coerulea, Dianthus pseudarmeria, etc.


Agropyron  brandzae
, dealul Deşli Caira

O asociaţie vegetală întâlnită aici și endemică pentru Dobrogea, este Agropyron brandzae – Thymus zygioides, care se dezvoltă pe suprafeţe largi şi are în componenţă specii rare, aflate pe lista roşie naţională: Thymus zygioides, Koeleria lobata, Euphorbia myrsinites, Agropyron brandzae (aceasta din urmă fiind menţionată şi în lista roşie europeană).  Euphorbia myrsinites, foarte rară în Dobrogea, de altfel singura regiune din ţară în care este întâlnit acest taxon, prezintă populaţii importante în dealul Lutul Roşu, dealul cu Cunună şi dealul Pietros. Dintre speciile care ocupă stâncăriile, se remarcă garofiţa pitică de stâncă (Dianthus nardiformis), clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), cârcelul (Ephedra distachya).

Euphorbia-myrsinites

Bibliografie

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., 2005,Habitatele din România, Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., 2006,Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 95 pp.3.

Pe dealul Pietros şi pe clina lui nordică se dezvoltă habitatul de silvostepă cu vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, reprezentat prin asociaţia Paeonio peregrinaeCarpinetum orientalis, cunoscută în ţară predominant în Dobrogea. Stejarul pufos (Quercus pubescens), care domină habitatul, este un element sud-european, mediteranean şi submediteranean, formând în mod caracteristic păduri rare sau pâlcuri.

 

Dealul Pietros

Pășune împădurită cu cărpiniță (Carpinus orientalis),
coasta nordică a dealului Pietros

Fitocenozele acestui tip de habitat sunt edificate de specii submediteraneene.

Stratul arborilor compus exclusiv din stejar pufos (Quercus pubescens) sau cu rare exemplare de Pyrus pyrasterP. Elaeagrifolia, Fraxinus ornus, Sorbus domestica, are înălţime de 8-10 m la vârsta de 100 de ani şi  o capacitate de  acoperire redusă (20-50%), frecvent regăsindu-se poieni cu vegetaţie stepică.

Stratul arbuştilor este compus aproape exclusiv din Cotinus coggygria, şi pâlcuri înalte de Prunus spinosa şi Crataegus monogyna. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este compus din specii xerofile sudice, până la începutul verii: Paeonia peregrina, Veratrum nigrum apoi vara, Lithospermum purpurocoeruleum, Asparagus verticillatus, Gallium dasypodum, Carex michelii.

Speciile edificatoare pentru compoziţia floristică sunt Quercus pubescens, Cotinus coggygria şi cu Gallium dasypodum, specie caracteristică.

Bibliografie

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., 2006.Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Bucureşti, Edit. Tehnică Silvică, p 226.

Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice apar pe pantele unor dealuri din cadrul sitului, sunt reprezentate de specii cu frunze căzătoare, caracterizate de prezenţa speciilor ponto-sarmatice, cu numeroase elemente floristice submediteraneene, pontice şi balcanice: Paliurus spina-christi, Jasminum fruticans, Caragana frutex,  Asphodeline lutea, Cerasus mahaleb, Prunus tenella, Prunus fruticosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius, Hippophaë rhamnoides, Cytisus nigricans, Crataegus monogyna, Koeleria gracilis, Teucrium chamaedrys, Bromus inermis, Lithospermum purpurocaeruleum, Chrysopogon gryllus, Lychnis coronaria, Dianthus nardiformis, Genista sessilifolia, Orlaya grandifloraAsphodelino luteae-PaliuretumRhamno catharticae-Jasminetum fruticantisCaragana frutexGymnospermio altaicae – Celtetum glabrataePrunetum tenellaePrunetum fruticosae. Aceste fitocenoze au  un caracter termofil, xerofil şi calcifil.

Tufarişurile sunt loc de cuibărit pentru păsări.

Cerasus-mahaleb_Desli-caira

Cerasus mahaleb pe delul Deşli Caira.

Bibliografie

Zahariadi, I., Ţucra, C.  I.  1963. Contribuţii la  flora şi vegetaţia Dobrogei. Comunicările Academiei R. P. Române, nr. 4, tomul XIII, p. 391-395.

Sanda, V., Arcuş, M., 1999. Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti.

Faună

Pentru SCI Dealurile Agighiolului lipsesc inventare privind fauna, studiile ştiinţifice care se vor realiza în perioada martie-decembrie  2013 în cadrul proiectului ”Biodiversitate și dezvoltare durabilă în zona sitului RO SCI 0060 Dealurile Agighiolului”, nr. SMIS-CSNR 36254 finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu ,  urmând să aducă informaţii de natură să completeze informația din această zonă.

Reptilele sunt reprezentate prin broaşte ţestoase (Testudo graeca ibera), şopârle (guşter – Lacerta viridis, şopârla cenuşie – Lacerta agilis, şopârla de câmp –Podarcis taurica), toate aceste specii având un regim de protecție strictă.

Dintre mamifere, popândăul (Spermophilus citellus) şi hamsterul dobrogean (Mesocricetus newtoni) sunt specii protejate de inters comunitar, deasemeni cu regim de protecție strictă,  și pentru care dealtfel, s- a instituit regimul de arie naturală protejată  a zonei.

 

 

Mesaje

Lasa un comentariu