Mediul fizic și biodiversitatea

Habitate prioritare

Situl ROSCI 0060 Dealurile Agighiolului este încadrat în bioregiunea stepică. În cadrul sitului au fost identificate 3 tipuri principale de habitate, toate trei prioritare din punct de vedere al importanţei de conservare.

Habitate stepice:  stepe ponto-sarmatice – 62C0*

SCI Dealurile Agighiolului cuprinde 0.9% din suprafaţa totală naţională a acestui tip de habitat. Habitatul se regăseşte  pe versanţii dealurilor din sit, cu preponderenţă în părţile  de sud şi est precum şi nord şi vest, dar şi în poienile habitatului de silvostepă. Vegetaţia este alcătuită din specii pontic-sarmatice şi balcanice, precum şi din vegetaţie saxicolă care apare  în zonele cu roca ieşită la suprafaţă. În Dobrogea, acest habitat se află într-un climax metastabil.

Speciile ierboase reprezentative sunt: Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichanthium ischaemum, Poa angustifolia, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Stipa ucranica, Koeleria lobata, Thymus zygioides, Agropyron brandzae, Agropyron ponticum, Kochia prostrata, Teucrium polium ssp. capitatum, Crambe tataria, Taraxacum serotinum, Festuca callieri, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Satureja coerulea, Dianthus pseudarmeria, etc.

SONY DSC

Agropyron brandzae, dealul Deşli Caira

În acest tip de habitat există  pîlcuri de arbuşti în mozaic cu vegetaţia herbacee.

Bibliografie

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., 2005, Habitatele din România, Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., 2006, Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 95 pp.3.

Habitate de tufărişuri:  tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 40 C0*

Habitatul cuprinde tufărişuri cu frunze căzătoare, caracterizate de prezenţa speciilor ponto-sarmatice Caragana frutex, Paliurus spina-christi, Jasminum fruticans, cu numeroase elemente floristice submediteraneene, pontice şi balcanice, fitocenozele având  un caracter termofil, xerofil şi calcifil, situate la limita silvostepei şi zonei nemorale. Vegetaţia acestui tip de habitat este reprezentată de speciile: Paliurus spina-christi, Jasminum fruticans, Caragana frutex,  Asphodeline lutea, Cerasus mahaleb, Prunus tenella, Prunus fruticosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius, Hippophaë rhamnoides, Cytisus nigricans, Crataegus monogyna, Koeleria gracilis, Teucrium chamaedrys, Bromus inermis, Lithospermum purpurocaeruleum, Chrysopogon gryllus, Lychnis coronaria, Dianthus nardiformis, Genista sessilifolia, Orlaya grandifloraAsphodelino luteae-PaliuretumRhamno catharticae-Jasminetum fruticantisCaragana frutexGymnospermio altaicae – Celtetum glabrataePrunetum tenellaePrunetum fruticosae.

Bibliografie

Zahariadi, I., Ţucra, C.  I.  1963. Contribuţii la  flora şi vegetaţia Dobrogei. Comunicările Academiei R. P. Române, nr. 4, tomul XIII, p. 391-395.

Sanda, V., Arcuş, M., 1999. Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti.

Habitate de silvostepă: vegetaţie forestierăponto-sarmaticăcu stejar pufos (păduri estice cu stejar alb) – 91AA*

Habitatul este răspândit numai în sud-estul României, în zona cu stejari termofili ai silvostepei, la altitudini cuprinse între 100-200 m, pe versanţi însoriţi şi platouri. Se regăseşte pe suprafeţe restrânse, cca 8000 ha.

În SCI Dealurile Agighiolului suprafaţa acestui habitat este în jur de  500 de ha, adică 6,25 % din suprafaţa naţională pe care acest tip de habitat o ocupă,  regăsindu-se în partea centrală a sitului. Habitatul prezintă valoare conservativă foarte mare.

Fitocenozele acestui tip de habitat sunt edificate de specii submediteraneene.

Stratul arborilor este compus exclusiv din stejar pufos (Quercus pubescens) sau cu rare exemplare de Pyrus pyrasterP. Elaeagrifolia, Fraxinus ornus, Sorbus domestica. Are înălţime de 8-10 m la vârsta de 100 de ani şi  o capacitate de  acoperire redusă (20-50%), frecvent regăsindu-se poieni cu vegetaţie stepică.

Stratul arbuştilor este compus aproape exclusiv din Cotinus coggygria, şi pâlcuri înalte de Prunus spinosa şi Crataegus monogyna. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este compus din specii xerofile sudice, până la începutul verii: Paeonia peregrina, Veratrum nigrum apoi vara, Lithospermum purpurocoeruleum, Asparagus verticillatus, Gallium dasypodum, Carex michelii.

Speciile edificatoare pentru compoziţia floristică sunt Quercus pubescens, Cotinus coggygria şi cu Gallium dasypodum, specie caracteristică.

 

bujori Nordul dealului

Paeonia peregrina pe partea nordica a dealului Desli Caira

 

Bibliografie

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., 2006. Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Bucureşti, Edit. Tehnică Silvică, p 226.

 

Mesaje

Lasa un comentariu